ALEGERI 2014

România: niciun partid extremist sau euro-sceptic nu a trecut pragul alegerilor pentru Parlamentul European

România este una dintre puținele țări în care participarea la vot a crescut, în comparație cu precedentele alegeri europene, și în care partidele extremiste au pierdut. În timp ce euro-scepticismul și extremismul sunt în creștere în Europa, românii încă demonstrează că au încredere în Uniunea Europeană. Acesta poate fi și rezultatul eforturilor depuse de organizațiile societății civile de a de a îngrădi discursul urii și intoleranța.

Peste 32% din români au votat la recentele alegeri pentru Parlamentul European, ceea ce reprezintă cu 5% mai mult decât în 2009. Participarea ar fi putut fi mai mare dar pentru românii care locuiesc în străinătate – peste 15% dintre cetățenii înregistrați – barierele administrative rămân greu de trecut. Doar votul în persoană a fost admis iar secții de votare au fost deschise doar la ambasade și consulate. Cu toate acestea, numărul românilor care au votat în străinătate pentru candidații români s-a dublat în comparație cu cel înregistrat la alegerile europarlamentare din 2009 și a atins 30.248 voturi. S-a înregistrat o evoluție și în cazul românilor care trăiesc în Italia și s-au înregistrat pe listele locale de votare, astfel că numărul românlior din Italia care s-au înscris penru a vota pentru candidați locali a ajuns la 45.402 în acest an, în comparație cu 28.467 în 2009. Aceste cifre dovedesc că eforturile de mobilizare care s-au focalizat pe migranții români din Uniunea Europeană au avut succes (inclusiv eforturile depuse de Fundația pentru o societate deschisă).

Conform BEC, câștigătorii alegerilor din România sunt social-democrații: ei au obținut 16 din cele 32 de mandate alocate României. Partidul Național Liberal (PNL) s-a situat pe locul al doilea, obținând 6 locuri; PNL este afiliat ALDE, dar imediat după alegeri și-au anunțat intenția de a se alătura PPE. Candidatul independent Mircea Diaconu (fost membru PNL) a obținut un mandat. Restul mandatelor au fost obținute de partide afiliate PPE: 5 a obținut Partidul Democrat Liberal, 2 Partidul Mișcarea Populară și 2 UDMR.

Restul candidaților, inclusiv Verzii, Socialiștii, mai mulți independenți, dar și partidele de extremă dreapta și cele populiste, nu au trecut pragul electoral. De exemplu, partidul România Mare, care a obținut peste 9% din voturi și 3 mandate în 2009, a căzut de această dată sub pragul electoral.

Aceste rezultate reprezintă o premieră în aproape 25 de ani de la căderea comunismului – acestea au fost primele alegeri organizate în România după 1989 la care niciun partid sau candidat extremist nu a reușit să depășească pragul electoral.

A fost, de asemenea, una dintre cele mai curate campanii electorale în mulți ani, elementele de intoleranță și discurs al urii fiind folosite doar în discursul partidelor extremiste, care au și pierdut alegerile. Atât participarea crescută cât și rezultatele slabe ale extremiștilor sunt în parte și rezultatele unei mai bune mobilizări a organizațiilor societății civile. Astfel, o coaliție de ONG-uri din care a făcut parte și Fundația pentru o societate deschisă a făcut un apel la o campanie fără discriminare la începutul campaniei electorale și a obținut răspunsuri din partea tuturor partidelor. Aceste ONG-uri au organizat întâlniri și dezbateri cu candidați la Parlamentul European și au militat pentru introducerea unor chestiuni precum drepturile fundamentale și egalitatea pe agenda publică. În cele din urmă, rezultatele recentelor alegeri au arătat că aceste eforturi au meritat.

Proiectul “Alegeri 2014: Împotriva discursului urii” al Fundației pentru o societate deschisă a urmărit identificarea elementelor discriminatorii și de discurs al uriiîn luările de poziție ale politicienilor români care au candidat la alegerile pentru Parlamentul European; proiectul își propune același lucru și pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc spre finalul acestui an.

Monitorizarea discursurilor a fost realizată cu ajutorul a 40 de voluntari tineri care au observat, citit și ascultat pozițiile publice ale candidaților, urmărind să identifice elementele de discriminare, stereotipiile și elemente de discurs al urii față de câteva grupuri vulnerabile. Surpriza acestei campanii electorale recent încheiate a fost că politicienii au acordat multă atenție modului în care și-au formulat discursul și au menținut în acest fel o campanie relativ curată din acest punct de vedere, afirmându-și apreciarea față de valorile europene și, în general, poziția împotriva discriminării.

Numai timpul va arăta dacă recent-votații membri români ai Parlamentului European vor dovedi în mandatul lor că vor rămâne fideli valorilor pe care le-au clamat în timpul campaniei electorale.

Mai mult, următoarea campanie electorală pentru alegerile prezidențiale ne va da din nou șansa de a verifica dacă ceea ce politicienii români afirmă în Bruxelles mențin și în București.

 

Leave a Reply

O campanie a Fundației pentru o societate deschisă